poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ muÈ™cătura din priviri ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-07-14 | [Acest text ar trebui citit în espanol] | ÃŽnscris în bibliotecă de lucia sotirova Estoy triste, me aflijo, Yo, el señor Nezahualcóyotl. Con flores y con cantos Recuerdas a los prÃncipes, A los que se fueron, A Tezozomoctzin, a Quaquauhtzin. En verdad viven, Allá en donde de algún modo se existe. ¡Ojalá pudiera yo seguir a los prÃncipes, llevarles nuestras flores! ¡Si pudiera yo hacer mÃos los hermosos cantes de Tezozomoctzin! Jamás perecerá tu nombre, ¡oh mi señor, tú, Tezozomoctzin! AsÃ, echando de menos tus cantos, Me he venido a afligir, Sólo he venido a quedar triste, Yo a mà mismo me desgarro. He venido a estar triste, me aflijo. Ya no estás aquÃ, ya no, En la región donde de algún modo se existe, Nos dejaste sin provisión en la tierra, Por esto, a mà mismo me desgarro.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate