nu sunt singur, am o umbră fugărindu-mi zilnic pasul,

am și-un tunet rupt din ceruri când îmi obosește glasul,

am și Soarele și Luna, am și bolta înstelată,

am și-o poză cu o fată cu rochița dantelată.

nu sunt singur, am oglinda încruntată riduri-riduri,

am speranțe-n depărtare, am și ziduri după ziduri,

am și-o muză ce mă doare printre vise fără număr,

am și stropii grei de ploaie picurându-mă pe umăr.

nu sunt singur, am credința și mă rog la sfânta cruce,

am și vise colorate, am și lacrime caduce,

am și-o inimă ce bate, bate-ntruna ca o toacă,

am și-un înger și un demon îndemnându-mă la joacă.

nu sunt singur, am un suflet rătăcit printre cuvinte,

nu sunt singur, nu sunt singur, strigă morții din morminte,

nu sunt singur, nu sunt singur, strigă valul când se sparge,

nu sunt singur într-o mare scufundare de catarge.