O pala lumina la geam se ivise,
caci noaptea cu ziua se infrunta,
si genele,molcom,reancep a misca.
Raman pe retina secvente de vise,
dar mai ales...imaginea ta.

Iar somnul agonic ce se desprinde
din bezna cetoasa intinsa pe hau,
isi lasa sporadic amprenta pe fata...
Al nuditatii fior ma cuprinde,
cu simt tactil,percep corpul tau.

M-am ridicat incet,fara vlaga,
si de o raza de soare ma tin,
caci redescopar de dimineata
dorinta de viata,ca-mi este draga
briza ce-adie pe corpul fin.