poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-10-01 | |
Când mi se răsfiră snopii şi îmi tremură culesul,
S-ar putea să fie vântul, depăşindu-mă cu firea, Ca să-nchid spre cer urechea, să-mi întorc 'napoi privirea, Şi, cu ochii-n vale-adâncă, să mă uite înțelesul. Când mi-a înghețat pornirea şi mi-i gândul ocolit, S-ar putea să fie ploaia, desfrunzindu-mi brațul drept, Adunând nisip sub mine, ca la omul ne'nțelept Și zăpadă-n mâna stângă, prea târzie de topit. Toropit sub soare aspru, arşița din miezul zilei Ar putea să-mi ceară plata când mă va durea mai tare; Voi umbla cu pielea-ncinsă şi cu inima datoare, Cerşetor de vremi trecute, când stăteam la Tronul milei. Dacă vântul îmi aduce ploaie rece şi ruşine, Soarele îmi arde fața, luna după nori se-ascunde, Dacă-n suflet mi-i ruină orişicând şi orişiunde Mă găseşte pasul singur, fără sens şi fără Tine, Doar atâta se mai poate: ca sub aripa Ta bună Să-mi aduc și trup, și suflet, înainte să apună.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate