până ajungi să înțelegi timpul
te roade în sânge frica
te bântuie așteptarea precum o zi rușinoasă
te agiți în lumi trecătoare
te uiți la tine-n oglindă
oftezi
râzi
și cazi

o poveste neagră
a întins un covor mistic
într-o ploaie grea
și uite cum mergem într-un exces de voiaj nesătul și curios
în cimitirul viselor
cu o cruce în brațe
cu ochii ofiliți
așteptând să ne cuprindă extazul