poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-02-07 | |
Nu mai pot s-aștern pe coală
Gândăcei cu tâlc și rimă Cum făceam cândva în școală Și consider asta crimă. Stau cu foaia goală-n față Așteptând ca gândăceii Să îi strice-acea albeață Într-un fel mai acătării. Dar nimic nu mi se leagă - Parcă-s beat, parcă-s beteag! Ea e albă și întreagă Iar în mine-i vălmășag. Unde mi-a dispărut muza Ce-mi dădea brînci printre rime Dăruindu-mi anacruza Cu atâta ușurime. Curgeau doinele-n pasteluri; Imnuri deveneau balade; Rimele, în multe feluri, Fredonau formând cascade. Și mă îmbătam cu vraja Ritmurilor din cuvinte Slobozite de sub straja Paradisului fierbinte. Dorul se-ntrupa în stihuri - Nu-mi păsa de azi, de mâine! - Și mă însoțeam cu duhuri, Fără teamă și rușine. Acum, stau cu foaia-n față .... Văd în ea golul din mine Cum se-nfoaie și răsfață. Ei! … de asta, mi-e rușine!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate