Am primit în dar un om, un copil, un chip frumos,
O sămânță din întregu-mi care să-mi marcheaze sensul,
Propășire-n al meu trup, îngeraș primit de sus
Ca un sâmbure din El, Dumnezeul pus în el.

Accept daru-n trupu-mi plin și-l concep ca un nou ins
Ca o particică mică din a mea lume unită,
Îl transform prin a mea celulă și îl protejez, cu grijă,
Ca să-l nasc în ieslea sfântă, plin de har din cartea sfântă.

Îl educ, îl țin la piept și îl oblojesc mereu
Până-l pun pe-a lui cărare, un destin transpus în cale,
Ca o scară de unire cu a spiritului nișă
Din uniunea milenară care ne conduce-n viață.

Am primit un dar măreț, o fetiță din întreg
Care-mi umple cu iubire a destinului cornișe,
Un adăpost de bătrânețe din creația celestă
Ce-mi imprimă-n darul sfânt idealul de om bun.

Dar din dar ne reunim și trăim în spațiul viu
Ca un grup de doi, uniți, în familie reuniți,
Într-un unic, plin concept de perpetuare, in rem,
Și transpuși prin darul dat în creația de neam.

Este-un dar de nemurire, ce-mi păstrează chipu-n unde,
Îmi continuă prin viu, holograma mea trăind,
Și-n a mea nemărginire îmi păstrează-n amintirea-i
Sufletu-mi plecat la cer, ca un unic, plin mister!