Mi-ai pus pe cântar sufletul anemiat
să vezi cât de greu atârnă
... curajul
de-a vorbi,
de-a face,
de-a fugi din lume.
Oare nemărginirea se măsoară în pași?
Oare gândul se calculează în ore?
Ce se vede, se aude, se simte
este?
Și ce nu lasă urme
nu este?
Vreau să înghit plumb, și cenușă, și vânt,
să-mi fie vocea tun
și umbra fum
și pulbere...
Săgeată gândul,
să străpungă lucruri...