Povestea vieții este noian de fluvii sângerii
Ce curg din continentul de dincolo de indii.
De-a dreapta-i prăpastii, de-a stânga comori
Peste toate trec îngeri în stol de cocori.

Cine nu și-a sfințit firea lepădând gura
Își mătură de frunze din mâini bătătura.
Și cine cutează să cânte cântului morții
Iar i se aruncă zarul adâncului sorții.

Puterea cuvântului este că poate naște idei
Care aprind alte mii și mii de scântei
Risipind aiurea pulbere ușoară de tei.

Durerea crudului timp ce trece este poveste
Despre inima ce bate bătând fără veste
Puls continuu în tâmpla verbului este.