|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Fotograful de suflete
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ Copacul din hazardul acestei inimi
￭ ptiu
￭ Cum e muÈ™tarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
￭ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
￭ Capcană
￭ mamă moartă
￭ Unul dintre avataruri
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Sălciile albesc
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de iliescu maria alexandra [ale23 ]
2009-10-13
| |
Obișnuiesc să mor
Când sălciile albesc
Și iarna-și plânge pustiul.
Ploaia ce-odată venea
Spre tămăduire
Azi își udă copii.
Și din noi, ultimii credincioși,
Crește cerul.
Nu mai suntem oameni demult
Trăim într-un târziu,
În timpul cât ține o țigară
Punem virgule peste tot
Și exclamăm a întrebare un întreg destin.
Ni se pare, tot ce este real,
Sufletul nostru
Cade a grindină
Și-o lume își plânge copii
Udați de nenoroc
Peste ani, voi fi un prea târziu poet
Născut prea devreme.
 |
|
|
|
