poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-02-19 | |
Mi-e frică...
Nu! Nu teamă, nu neîncredere... Mi-e frică... Mi-e frică de singurătate... Și ochii mi-i închid Doar să nu mai văd liniștea ce ma-nconjoară. Zăresc acum doar înăuntrul meu, Care urlă de durere... Nu, nu mă doare nimic, E doar întunericul ce ma obosește... Și adorm în sufletu-mi Doar ca timpul să treacă mai repede; Încerc să-i vorbesc gândului, Dar el nu-mi răspunde... Mă ignoră, căci și pe el îl doare noaptea Ce s-a lăsat în mine. Încerc să ies la lumină, să deschid ochii... Dar mi-e frică... Nu! Nu teamă, nu neîncredere...doar frică... De singuratate. Și plutesc parcă într-o altă lume, În care lacrimile muribunde mă apasă, Lovindu-mi chipul îngrozitor. Dar deodată...o rază de viață mă mângâie lin... Este speranța...iar gândul meu începe să-mi șoptească: "Sunt aici...nu ești singură".
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate