Pagina: 2 : 1
Jurământ vieții
:
Personale 2003-01-20 (7715 afişări)
Lacrimi și sfinți
: fragmente
Proză 2005-07-16 (12632 afişări)
Le bonheur…
:
 Proză 2011-05-16 (6849 afişări)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
:
Proză 2010-06-05 (8767 afişări)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente)
Proză 2005-05-19 (9192 afişări)
Maxime și cugetări
:
Personale 2009-09-04 (13035 afişări)
Maxime și cugetări(II)
:
Personale 2009-12-20 (7453 afişări)
Monopolul suferinței
:
Personale 2002-09-22 (7335 afişări)
Murmures à la solitude
:
Proză 2010-06-05 (6904 afişări)
Pe culmile disperării (1)
:
Proză 2003-06-28 (8392 afişări)
Pe culmile disperării (2)
:
Proză 2003-06-28 (11363 afişări)
Pe culmile disperării (3)
:
Proză 2003-06-28 (7649 afişări)
Pe culmile disperării (4)
:
Proză 2003-06-28 (7667 afişări)
Principiul satanic în suferință
:
Personale 2002-09-28 (8187 afişări)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940
Proză 2005-02-12 (7294 afişări)
Renunțarea
:
Personale 2002-09-28 (9098 afişări)
Revelațiile durerii
: Despre vidul interior
Eseu 2009-04-25 (9863 afişări)
Revelațiile durerii
: Între occidentalism și autohtonism
Eseu 2009-04-27 (7850 afişări)
Revelațiile durerii
: Cultură și viață
Eseu 2009-05-06 (13125 afişări)
rugă inutilă 1
:
Proză 2004-03-14 (7821 afişări)
rugă inutilă 2
:
Proză 2004-03-19 (7651 afişări)
rugă inutilă 3
:
Proză 2004-04-18 (8930 afişări)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment
Proză 2004-02-18 (9870 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul I.
Eseu 2005-10-25 (31645 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul II
Personale 2004-03-01 (8050 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul III
Personale 2004-03-01 (8442 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul IV
Personale 2004-03-01 (7695 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul V
Personale 2004-03-01 (8697 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul VI
Personale 2004-03-01 (7557 afişări)
Scrisoare către Bucur Tincu
:
Poezie 2003-01-14 (10258 afişări)
Scurtă confesiune
:
Personale 2012-11-20 (6183 afişări)
Silogismele amărăciunii
: fragmente
Eseu 2003-08-31 (15740 afişări)
Silogismele amărăciunii
: fragmente - traducerea Nicolae Bârna
Eseu 2009-07-19 (13325 afişări)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor"
Proză 2004-02-17 (8991 afişări)
Sunt o salcie
:
Poezie 2002-08-06 (10463 afişări)
syllogismes de l'amertume
:
Personale 2006-07-19 (6465 afişări)
Tratat de descompunere
: Filozofie și prostituție
Eseu 2009-04-26 (7942 afişări)
Tratat de descompunere
: Fărădelegile curajului și ale fricii
Eseu 2009-04-26 (11721 afişări)
Tratat de descompunere
: Echivocul geniului
Eseu 2009-12-30 (9308 afişări)
Urgența catastrofei
: Din "Sfârtecare"
Eseu 2005-02-14 (10631 afişări)
Vanité de la compassion
:
Proză 2010-06-04 (6882 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|
Texte Recomandate
