poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ din valea lui Hinom ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-09-06 | | ˗˗ Costeleeee, unde dracu te-ai băgat, măăăă? ˗˗ Ce-ai, fă, de strigi ca nebuna? Uite-mă aci. Ai dat în orbu' găinilor? ˗˗ Vezi, mă, că a venit aia mică a lu' tuÈ™a Ioana. ˗˗ Unde-i, fă, că aci pă hol nu-i? ˗˗ Vezi, mă, prostule, că-i la ușă. Dă dracu' perdeaua din ochi È™i-o vezi... ˗˗ Făăă, Leano, dacă mă mai faci prost, io te bat de te caci pă tine, È›iganca dracului care eÈ™ti tu cu mă-ta È™i cu tac-tu... ˗˗ Da' tu ce dreacu oi fi? Vreun pui de rumân? Bagă, mă, fata în casă! O mână dă deopartea perdeaua din ușă. Apare Costel. Mă priveÈ™te mirat apoi mă întreabă: ˗˗ Eleno, stai de mult la ușă? ˗˗ Nu. ˗˗ Și de ce nu intri tu direct în casă, dacă tot vii pă la noi? ˗˗ Mamaia a zis să nu intru. ˗˗ Și adică di ce, fă, Eleno, să nu intri tu la noi direct în casă? Hă? ˗˗ Că nu e frumos să intru fără să mă cheme cineva. ˗˗ A-ha! Fă, Leano, da' tu ce dreacu faci, fă, acolo? Nu vii încoace să stai cu asta mică? ˗˗Ho, mă, că viu acuma! Ceaunul cu mâncarea de fasole era în casă. Era un ceaun imens, mai mare decât mine. Mai era mâncare pe fundul lui È™i o lingură mare È™edea deasupra. Ziua era prea cald să-l lase în bătătură. Fasolea s-ar fi stricat, aÈ™a că, după ce era gata mâncarea, aduceau ceaunul în casă, în prima cameră. Ei spuneau că e hol, dar parcă nu semăna cu nimic. Pe jos nu aveau preÈ™uri. Nici masă nu aveau. Două scaune verzi, murdare È™i ele, stăteau lângă perete. MuÈ™tele intrau È™i ieÈ™eau din ceaun. Erau mai puÈ›ine ca afară. Mamaia nu mă lăsa să vin la LenuÈ›a, dar eu veneam mereu pe furiÈ™. Știa că-mi place fasolea lor È™i atunci când mă prindea că ies din curtea lor mă certa. ˗˗ Ce faci? ˗˗ Bine, zic. Priveam spre mâncare. ˗˗ Ia, fă, Eleno È™i mănâncă. Ai vinit la fasole, hă? ˗˗ Da. Da' să nu mă zici la mamaia. ˗˗ Nu te zic. Ia È™i mănâncă. Și am mâncat. Era puÈ›in prinsă È™i afumată. Mâncam cu o poftă pe care nu am să o uit niciodată. ˗˗ Vrei È™i mămăligă rece? ˗˗ Vreau. ˗˗ Ia d-aci. A rupt dintr-o mămăligă cu mâinile. ˗˗ Ia È™i întinde dacă vrei. Mănâncă, fă, că e bună. Costeleeeee, unde eÈ™ti măăăă, dar-ar dracii în tine? ˗˗ Pă prispă, fă, nebuno. ˗˗ Bă, mai avem vreun pepine? ˗˗ De unde, fă, pepini? ˗˗ Era, mă, aseară unu' afară pă prispă. L-ai mâncat cu tăticu, mă? ˗˗ Făăăă, io aseară am fost acasă? Loaza pământului È™i proasta satului! ˗˗ Taci, mă, că te aude asta mică.... ˗˗ Fă, Leano, vezi că vine tuÈ™a Ioana după ea. ˗˗ Mă, eÈ™ti prost? ˗˗ Uită-te, fă, la poartă! ˗˗ Aoileu, Eleno, te prinde la ceaun. Ridică-te, fă, È™i fă-te că nu mănânci. ˗˗ LenuÈ›o, Costeleeee, Elenăăăă! Unde sunteÈ›i, mă? Am ieÈ™it repede din casă în faÈ›a ei. ˗˗ Da, mamaie, aici sunt. ˗˗ Ce-i la gura ta? Ia treci încoa' mai aproape, ia, ia să văz io ce ai la... ˗˗ Săru'mâna, tușă Ioano! Ce faci, bre? ˗˗ Iar a mâncat la voi? Păi nu È›i-am zis io, Lenuță, să nu-i mai daÈ›i fasole, că are ce mânca È™i acasă. Nu aÈ™a am vorbit io cu voi? ˗˗ Da, bre, tușă Ioană È™i io ce să fac la fată, dacă-i place È™i vine? Să o dau afară? Mamaia m-a luat de mână È™i m-a tras după ea. Tot È™uÈ™otea în barbă, să o aud doar eu, mergând grăbită cu mine spre casă: ˗˗ Nu È›i-am zis io, Elenă, că nu ai ce căuta la ăștia? Ai dracului de È›igani jăgoÈ™i È™i beÈ›ivi, Doamne iartă-mă, că în loc să meargă la muncă, ia, numai stau în bătătură cât îi ziulica de mare. Stau È™i beau. Și tu? Să nu te mai prind pă la ei, că-È›i rup picioarele. Ai auzit, Elenă? Hir-ar ai dracului, să hie! ˗˗ Mamaie, da' mie îmi place la ei.... ˗˗ Zici că te-a făcut mă-ta în È™atră. Nu È™tiu cu cine oi semăna aÈ™a, că tac-tu era un om educat. Mă-ta e o fudulă. ˗˗ Ce e aia fudulă? ˗˗ Ce, nu am văzut io cum se găteÈ™te când merge duminica la biserică? E-he, am văzut io! ˗˗ Are o rochie neagră, mamaie. Și un batic negru. Atât. Adică are mai multe baticuri negre. Pot să mă gătesc È™i eu ca mama? ˗˗ Doamne fereÈ™te, Eleno, mamaie! Mă-ta e vădană, de-aia trebuie să poarte negru. Săracu' Ionel, a murit de tânăr, dar dacă aÈ™a a vrut MăicuÈ›a Domnului, ce să-i faci? A luat la ea un om bun È™i a lăsat pă pământ răutățile. ˗˗ Și ce face MăicuÈ›a Domnului cu tata în cer? ˗˗ Nu È™tiu mamaie, nu È™tiu. ˗˗ Atunci de unde È™tii matale că e tata la MăicuÈ›a Domnului? ˗˗ Că aÈ™a se zice, na! ˗˗ Mamaie, da' de ce porÈ›i batic pe căldura asta? ˗˗ Adu niÈ™te paie să pun peste baliga asta. Vai de capu' mieu, că se strica prispa È™i nu are cine să mi-o facă! AÈ™a să poartă, mămăiță, batic, că suntem babe. ˗˗ Da' mama nu e babă. ˗˗ Nu e babă, dar e vădană. ˗˗ Dar nici mama lui Viorica nu e babă È™i nici vădană È™i are batic. De ce? ˗˗ AÈ™a e civilizat la È›ară. Și la biserică nu ai voie să mergi în capu' gol că nu eÈ™ti curvă. ˗˗ Mamaie, eu sunt curvă? ˗˗Ptiu, Doamne, Maica-Domnului, cum spui mamaie aÈ™a? E păcat, să nu mai spui, mămăiță. ˗˗ Dacă nu am batic È™i merg cu mama la biserică, matale ai spus, că numai curvele intră aÈ™a. Am început să È›opăi fericită È™i să cânt prin curte: sunt curvă, sunt curvă, la, la, la, tra-la, laaaa, suuuunt cuuuuurvăăă! ˗˗Șttt, taci din gură, Elenă, taci mamaie din gură că e păcat ce zici tu acolo. Gura mea slobodă, de ce nu-mi văz io de ale mele? Soarele ardea È™i simÈ›eam cum pielea se strânge la gură. Am luat un măr de pe jos È™i am început să-l mănânc, ocolind viermele. Era zemos È™i dulce. Mărul. O priveam pe mamaia cum frământă balega cu paiele. După ce se făcea o pastă mai groasă, acoperea găurile din prispă. ˗˗ Pot să pun degetul? ˗˗ Unde să-l pui? ˗˗ Acolo unde pui balega. ˗˗ Nu, că rămâne gaură. Șu, È™u d-aci, boală dă găină, È™u, È™u! ˗˗ Mamaie, tataia e tot la Maica Domnului? ˗˗ O hi. Nu È™tiu pe unde l-or plimba sfinÈ›ii. ˗˗ De ce ai călcăiele crăpate? Mă frige părul, mamaie. Umbla toată ziua desculță prin bătătură. ÃŽÈ™i lua È™oÈ™onii doar atunci când pleca în sat cu treabă ori la biserică, duminica. ˗˗ De la praf, de la vreme, că sunt bătrână, mamaie È™i multe drumuri au umblat picioarele astea. Mergi È™i vezi ce are câinele ăla, de latră aÈ™a È™i aruncă-i o coajă de mămăligă. Făcuse răni pe la gât din cauza lanÈ›ului. Se zbătea toată ziua. ˗˗ Vrei mămăligă? Mă privea fericit È™i sărea în sus de bucurie făcând praf în jurul lui cu lanÈ›ul. ÃŽmi era frică să îl mângâi. Poate că m-ar fi muÈ™cat de supărare că el niciodată nu a fost liber. Nu am stat mult. I-am dat mămăliga È™i am plecat. ˗˗ Mamaie, merg în drum. ˗˗ Mergi. Elenă, nu te culci de amiază? ˗˗ Nu. ˗˗ Nu e nimeni, mămăiță, pă drum în căldura asta. ˗˗ Nu e, dar io merg. ˗˗ Mergi, mergi. ÃŽn praful din faÈ›a porÈ›ii mi-am desenat un È™otron. Degetele se lipeau aÈ™a că le-am tăvălit pe pământ, pe sub praf. Era rece. Voiam să cânt dar nu È™tiam niciun cântec. Mi-am adus aminte de film È™i mă întrebam dacă È™tiu să cânt ca Veronica. Veronica, Veronica, fată bună, Veronica, Veronicaaaa, Verooonica, fată bunăăă, Veronica...
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate