poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-28 | |
se ține minte doar locul
timpul nu scaune din lemn înalt cafea țigările mele negre ai fumat pentru a putea citi poemul mai departe formați numărul 1723487 apoi așteptați un ton de interior nu uitați să puneți prefixul țării dumneavoastră înainte apoi numărul care începe cu 02 următoarea cifră în funcție de orașul din care sunați mâinile ca niște corăbii în așteptarea uscatului pământ nou numai păsările înțeleg țipătul păsărilor noaptea dacă sună ocupat încercați peste câteva minute liniile pot fi ocupate seara mai ales oamenilor li se face dor de oameni vorbim cum vorbește un bărbat cu o femeie cum vorbec oamenii când tac cum șoptesc atunci când vorbesc? primul sărut al mâinilor ființele acelea cu degete lungi poate sunteți obosit nu disperați și formați din nou numărul acela nu contează modelul telefonului dumneavoastră important este ce vreți deci 17....... apoi un drum pietruit magazine închise fântâna vin portughez unul negru și blând gheață asta nu ar trebui spus un taxi și teama unui frig ce umblă prin oasele timpului bun după ce tonul de interior se aude formați vă rog cifra șapte apoi așteptați...calm...și în liniște...dacă o aveți un hotel modest televizorul pe mtv lacrima lui ovidiu pahare din plastic țigările o carte de poeme ....de dragoste patul îngust nimic nu mai contează prima ninsoare în timp ce lumea își face bagajul și pleacă din lume dacă ați reușit să obțineți în sfârșit legătura nu trebuie decât să așteptați ca de la capătul celălalt cineva să vă spună Alo! apoi dimineața în care nimic nu a mai contat pardesiul eșarfa ușa lăsată descuiată pietre din nou și un somn adânc fiecare în timpul lui mâinile însă nu se mai pot despărți niciodată nu nu cred că niciodată să nu spui niciodată Alo!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate