O forma moale, cvasirotunda,
larg raspandita si gratioasa-n gand si cuvant,
forma ce-n veci n-ascunde chipul-
te vede cerul.


Apa te vrea putin mai lin,
Te crede briza cu forma ciudata,
Te vede figura ce-n dosu-i mahnit
Ascunde un chip innegrit.


Ce forma giganta si slaba in cuget
esti pentru piatra!
O, doare cum forma-ti mereu se-mpatrunde-n dorinta,
Cum chipu-ti ramane mut!