poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1412 .



bună ziua
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ioanip ]

2008-05-25  |     | 



pentru că voi sînteți adevărații munți
adevăratele ape
adevăratele cetăți de domnie
pentru ca voi sînteți veșnicia acestui pămînt
vin să vă zic vouă
oameni ai timpului meu
și celor ce vor veni
bună ziua

eu cine sînt
încarnarea de-o zi
mîine fum

puteam sub soare s-apar din pîntec de fiară
puteam la fel de firesc bunaoară
fluture din crisalidă s-apar
dar
moștenind în codul genetic
sacrul blestem de a ști
ce-i viața
ce-i moartea
a fost să mă nasc
într-un timp într-un loc
dintr-un pîntec de mamă
și
cum tot n-am fost întrebat
daca vreau să exist
egoist
mi-am zis
oamenii sînt născuți de femeie
poetul nu este născut
din sinele lui pe sine se naște
din mama idee și tata cuvînt
el este mereu
prezent viitor
el n-are niciodata trecut
si m-am împraștiat în toate ce sînt
ca întreg universul
să se renască din mine
și liber mă simt
fără-nceput și fără sfîrșit
de la minus la plus
infinitul sînt eu
și unde tîmpla îmi cade-n genunchi
ma ridic intr-o mare mirare
ca și in mine e dumnezeu

vă veghez somnul și visele
cu miriade de stele pe cer
adiere eu sînt
pe frunțile voastre fierbinti
mîngîietoare căldura pe sufletu-n ger
viața mea e a voastră
nimic nu vă cer

în voi eu sînt și nu vedeți
nu răsfoiți dicționare
nu mă găsiți printre poeți
eu sînt blestemul zămislit de mare
zvîrlit spre ceruri de vulcan
și ochii-mi sînt catapetesme sparte
de-același sfînt păcat universal
eu sînt scînteia care-atunci cînd moare
în ceruri dăltuie revoltă
și sînt batjocorirea morții
chiar dacă sînt o tristă voltă
c-origini în repaosul primar
sînt dorul izvorît din vise
infern si-olimp mi-i clipa
eu tantal și prometeu
însîngerați de patimi
plătind cu vîrf și îndesat dobîndă
preasfîntului păcat universal

durerea ce te taie-n șale mamă
cuțit tăind în neființa sînt
poruncă să se nască viața
sînt taina pruncului țipînd
gurița lui cînd iți atinge sînul
sînt eu fiorul care-l simți
și sînt tăcerea grăitoare
a celor ce-s îndragostiți
sînt bucuria trudei
sînt lacrima durerii
sînt neputința vîrstei
sînt țipătul tăcerii
și
pentru că voi sînteti adevarații munți
adevăratele ape
adevăratele cetați de domnie
pentru că voi sînteti veșnicia acestui pămint
vin să vă zic
fericit că exist
că încă mai sîntem
bună ziua

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!