ca o ancoră de lumină
curcubeul a legat cerul din noi
timpul își ninge topit anii
și plouă uscat prin ziua asta senină
cu fluturi aurii, catifelat de moi

mi se așează șoaptele ca roua pe buzele tale
și se topesc în dulci sărutări la atingerea lor
timid îmi îngâni iubirea printre cuvinte
încercând în zadar să-mi vindeci sufletul
pentru de fiecare dată când o să-mi fie dor

în fața iubirii noastre
și fără vreo vină
timpul a rămas mut și încremenit
doar stă așa
stă să vină
spre asfințit