poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-02-26 | |
Undeva,... pe-o masă, 'ntr-o seară,
Lăcrima o verigă de-argint Cu singuru-i ochi și-mprejuru-i Amintiri legănau suspinând. Din genele ei se revarsă Triste luciri de bilanț – O rază de lună adastă Uitată-n veriga de lanț. E caldă încă și vie Dar știe că mâine va fi Doar veche și trist-amintire A vremilor ce vor veni. Simbol al ideii de sferă – Ce vrea să-ntrupeze un tot – Un tot ce-i de fapt o himeră Pe care s-o-ngrop nu mai pot. Uitată, în semn de adio, Ai fost, verigă de-argint! Prea trist-amintire-mi rămâi Și nu știu cum să te-alint. E noapte târzie și-afară Se-aud gunoieri măturând... Ei mătură-n liniște strada Iar eu te mângâi și ...plâng. Drag-amintire-mi vei fi... Mă crede, prea trist sunt să mint. Din tot ce-am avut, am rămas Doar cu tine...verigă de-argint.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate