De ce-mi este teamă
De Frica ce mușcă
Din pacea și tihna
Adâncului meu?
Cu fiece clipă - schijă de ghiață! -
Ce cade, se-nfinge mai tare, mai greu.

Mai gri pare lumea
Și ceru-i mai leneș
Îmi este ostilă casa și goală;
Vorbele-mi sunt
Furate de simțuri;
Zdrobite de ceața grea ca o boală.

Simt c-a fugit până și umbra
Ce-alături mi-era la bine și greu;
Mi-e foame, mi-e sete
Și dor mi-e de umbră
Dar golul din mine crește mereu.

O liniște oarbă,
Ciungă și surdă
Mă-ndepărtează de Dumnezeu...
Nici Ieri nu-i, nici Astăzi,
Nici Noapte, nici Ziuă -
E cum e mai bine
Să-mi fie mai rău.