aplaud focul arzând palmele
aplaud palmele aprinzând focul
aplaud vântul măturând pulberile

să nu faci niciun zgomot,
mi se ordonă
îndată va trece înaintea ta
o caravană de flori

ploile sunt bune de șters lacrimi
stai drept sub ele
numaidecât vor sălta broaștele
din pielea ta

apele vor curge continuu
iar cenușile
nu vor fi numărate de nimeni
se numără doar capetele tăiate

apleacă-te acum,
mi se ordonă,
și înfige câte semințe vrei

apoi să te aplauzi neîncetat
până adormi
cu o frunză
cât un vagin cald
în mână…