poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-10 | |
s-ar putea să las acum soarele în urmă
peste gânduri eu nu mai pun așternut de-ndoială de-atâta judecată mi-e rece uneori și-atunci las camerelor spațiile în triunghiuri pragurilor loc pentru pășit înapoi între mine și tine duminica își chema prânzul altfel nu am știut nicicând dacă doi înseamnă înmulțirea numerelor pare impare sau pur și simplu așa l-a lăsat Dumnezeu s-ar putea să așez acum treiul tău într-o altă sferă ochii ei mari să închidă în urmă soarele tău măsurându-ți în iertări iubirile precum albele iasomii sau poate florile acelea ce răsar o singură dată în viață ea s-ar lăsa iubită ca nopțile pierdute în viu nu ți-ar clinti temerile nu ți-ar aduce niciodată marea mai aproape de secundele nunților în ceruri ea ar fi sfertul mereu cerut înainte de înserat și prânzul acela așteptat ca o grână coaptă s-ar putea să merg acum într-unul din colțurile tale acolo unde ți-ai amintit că am lăsat un ceas de câte ori îți spusesem eu iubesc viața nu ora tu îmi culegeai pietre de jad din iriși niciodată safirul și nici măcar o picătură de iubire erai atât de închis în agate încât negrul mat lăsa urme de humă peste buzele arse în anii-nșelați eu îți aminteam cum duminicile se joacă de-a v-ați-ascunselea cu tine și nici măcar ultima nu a venit decât între două rotocoale de iluzii în care îți conturai trecerile
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate