La Moreni, dezbatere-simpozion

,,Cultura în Uniunea Europeană. Contexte. Previziuni. Realități’’


Un eveniment reușit al administrației publice municipale


În cadrul complexului de manifestări dedicat celei de a V-a ediții a Zilelor municipiului Moreni, în Sala de festivități a Primăriei municipiului Moreni, a avut loc, sâmbătă, 16 iunie 2007, o masă rotundă cu dezbateri, care pe alocuri au fost chiar aprinse, despre rolul culturii, și în general al actului de creație, în noile contexte ale integrării României în Uniunea Europeană. Dezbaterea a fost moderată de Adrian Stângă, Compartiment Activități Culturale - Primăria Moreni.
La eveniment au participat prof. Viorica Arghir, directorul Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Dâmbovița, prof. dr. George Conadă, reputat scriitor, prof. dr. Victor Petrescu, directorul Bibliotecii Județene ,,I. H. Rădulescu”, Georgeta Florea, muzeograf Complexul Muzeal ,,Curtea Domnească” din Târgoviște, prof. dr. Christian Crăciun, Diana Beldiman, Bibliotecar șef la Biblioteca municipală Moreni, responsabili culturali, elevi, profesori din localitate și reprezentanții mass-mediei dâmbovițene.


Factorul esențial de dezvoltare al unei societăți europene: cultura


,,Cultura și creativitatea sunt prezente în viața cotidiană a fiecărui cetățean. Însă, o dată cu integrarea României în Uniunea Europeană, acest aspect devine deosebit de important din prisma rolului actului cultural, a creației culturale și a promovării valorilor moștenirii culturale a fiecărei comunități în parte. Noua strategie politică intitulată „O agendă europeană a culturii într-o lume în plin proces de globalizare” (adoptată la începutul acestui an) se prezintă sub forma unei comunicări a Comisiei Europene însoțită de un document de lucru al serviciilor Comisiei - care descrie numeroasele mijloace prin care Uniunea Europeană susține cultura și promovarea actului cultural – prin toate formele sale de manifestare” a declarat Adrian Stângă, continuând cu prezentarea noilor dimensiuni externe ale culturii europene, acentuând creșterea importanței culturii ca parte a dialogului politic cu țările și regiunile partenere din toată lumea pentru promovarea schimburilor culturale și pentru integrarea sistematică a culturii în cadrul unor programe și proiecte de dezvoltare.
,, În continuarea prelegerii mele, după care aș dori să discutăm și despre acest sistem de comunicare culturală pe care ni-l propune Uniunea Europeană (și, mai ales, dacă și cum poate fi aplicat în România), aș vrea să vă spun că articolul 151 al Tratatului Comunitătii Statelor Europene, dedicat culturii, exprimă această perspectivă. Evidențiază rolul culturii ca factor esențial în procesul de integrare și consolidare a coeziunii sociale, în asumarea conștiinței cetățeniei europene. Recunoaște, implicit, capacitatea culturii de a răspunde provocărilor generate de procesul de globalizare și de constituirea noii civilizații informaționale. Tocmai de aceea, recomandă conservarea specificității culturilor europene, fie acestea naționale, etnice sau locale și prevenirea dispariției culturilor tradiționale. Propune să fie susținute acele acțiuni menite să asigure un cadru pentru ca aceste culturi să-și poată exprima liber individualitatea, comunicând între ele”, a mai spus Adrian Stângă.
În cadrul dezbaterilor a fost amintită ,,Cartea albă asupra educației și formării”, elaborată de Uniunea Europeană, care stipulează că politicile educaționale din România situează pe un loc important realizarea societății educaționale care valorifică efficient resursele umane.


Uniunea Europeană este confuză în acest domeniu


Prof. dr. George Coandă, reputat scriitor și jurnalist, o incontestabilă personalitate a cultură dâmbovițene, a ținut să precizeze că acest sistem îl copiază pe cel comunist, cu mici modificări, punând totodată o întrebare la care cu greu am putea răspunde: ,,Ce ne diferențiază, la nivelul filosofiei sociale, în perioada comunistă și în cea de după 1989?”. ,,Tema propusă este una vastă, care are multe elemente de discutat și de aprofundat pentru că nici U. E. nu știe ce vrea concret în acest domeniu și ajungem iarăși la împrumutarea formelor fără fond”, a mai precizat prof. dr. George Coandă.
,,Putem fi acuzați de o atitudine lamentabilă, pasivă, absolut condamnabilă. România și românii, în general, au fost în avangarda Europei”, a spus prof. dr. Viorica Arghir. De asemenea, directorul culturii dâmbovițene a precizat că în privința promovării creației, a actului cultural în sine, problema este la partea de marketing, de promovare, propunând să nu acuzăm pe alții pentru că nu sunt în stare să readucă actul de creație culturală la nivelul la care ar trebui să fie într-o societate pe deplin europeană. De asemenea, prof. dr. Viorica Arghir a criticat atitudinea pasivă a membrilor Comisiei de Cultură din Moreni, sesizând corect absența deplină a acestora, domnia sa făcând o analogie plăcută între un om care știe ce este cultura și unul care are altă profesie de bază: ,,Când în fruntea unei instituții culturale se află un om, acela se ocupă preponderent de meseria pe care a învățato. Dacă este contabil se ocupă mai mult de acest domeniu și mai puțin de cultură”.


Când ne vom integra în plan cultural?


,,Problema este mult mai serioasă. Integrarea socială, culturală, patrimonială cum se face? Dacă suntem capabili vom vedea că lucrurile vor începe să se mai miște, eventual printr-un puternic lobby european pentru ca valorile locale să fie recunoscute pe plan eurpean”, a declarat prof. dr. Victor Petrescu. Domnia sa a ridicat altă problemă deosebit de importantă, și anume cu ce ne putem integra noi în următorii 10 ani în domeniul culturii, câte dintre monumentele istorice le putem da ca exemple, câte dintre acestea le putem promova pentru o imagine favorabilă țării noastre pe plan cultural.
Punctând corect realitățile europene, Diana Beldiman a prezentat ,,Educația și cultura în contextul integrării în UE”, punând accent pe rolul culturii în transformarea unui popor, a unei națiuni.
La rândul său, prof. dr. Christian Crăciun, a precizat că ,,sunt două planuri de abordare. Unul valoric (istoric) al operei culturale – unde avem sentimentul că stăm bine, dar ne simțim frustrați de celălalt plan de abordare – care este cel administrativ (de finanțare a culturii). Noi nu avem oameni capabili, nu poți să fii și contabil și specialist în cultură. Cum bine spunea Pleșu, atunci când era ministru al culturii, rolul unui ministru e să lase cultura să funcționeze”.
O altă problemă interesantă care a fost ridicată este aceea a dispariției culturii în comunitățile mici, în special la sate, prof. dr. Christian Crăciun considerând că ,,însăși Europa a devenit provincială, în sensul rău al cuvântului, în plan cultural”, domnia sa punând punctul pe ,,I”: ,,Cultura română nu este una europeană. Decât despre creatorii actului cultural putem spune că sunt europeni”.
În încheierea prelegerii sale, Adrian Stângă a precizat: ,,Rămâne de văzut cum vom putea noi, comunitățile locale (și, în special, autoritățile administrației publice locale) să accesăm cât mai multe dintre aceste fonduri europene (majoritatea cu o finanțare de 75 – 80% din partea UE) pentru ca actul cultural și rolul său, rolul creației culturale, să fie cât mai pregnant în noua soceiate modernă, o societate româneasca, dar pe deplin europeană”.