poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-11-04 | |
„De câte ori gândul meu nu fuge hoinar, descătușat de conveniențele rosturilor mele în depărtările străinătății, de câte ori cugetul meu nu evada din emisferele universului muzical pentru a-mi oferi un popas la Ograda, satul meu natal, din marea ialomițeană a spicelor de grâu a Bărăganului, de câte ori cu încălțămintea pe marmura marilor săli de concerte și de operă din America sau din centrele muzicale ale Europei, nu mi-aș fi dorit tălpile desculțe în pulberea ulițelor din Ograda, după cum visam o plimbare în forfota străzilor bucureștene…” Această destăinuire vecină cu poezia aparține genialului muzician (dirijor și compozitor) Ionel Perlea, poate cea mai proeminentă (și eminentă) personalitate ialomițeană a tuturor timpurilor, după cum afirma prof.
dr. Cristian Obrejan, Directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ialomița, în deschiderea spectacolului „Ograda Vals”, un omagiu adus lui Ionel Perlea, desfășurat sub genericul „Simfonie la Ograda”, în data de 30 octombrie 2013, la Casa Memorială ce-i poartă numele. Proiectul, finanțat de Consiliul Județean Ialomița, s-a desfășurat sub egida Fundației Culturale „Ionel Perlea”, în parteneriat cu Școala Gimnazială „Ionel Perlea” Ograda și Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”. Spectacolul, susținut de Cvintetul București și doi laureați ai unor ediții precedente ale Concursului Național de Lied „Ionel Perlea”, actualmente soliști la Opera Română din București – soprana Simonida Luțescu și tenorul Andrei Lazăr, a fost unul de înaltă ținută și care a încântat publicul select și iubitor de muzică cultă, printre care s-au aflat și reprezentanți ai unor instituții importante din județ: Consiliul Județean Ialomița, Episcopia Sloboziei și Călărașilor, Primăria Ograda, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ialomița. Regia spectacolului a fost semnată de regizorul Marcel Stănciucu. Frumusețea evenimentului a constat nu doar în repertoriul abordat și calitatea incontestabilă a interpretării, ci și în atmosfera specială dată de misterul și amprenta casei memoriale, precum și de senzația de întoarcere în timp, pe care a indus-o asistenței încă de la început domnul Obrejan, amintind faptul că în acest mod se desfășurau seratele muzicale de altădată, în casele marilor artiști sau oameni iubitori de artă, într-o sală doar ceva mai mare decât o cameră obișnuită, cu public nu foarte numeros, dar însetat de muzică.
Felicitări inițiatorilor, organizatorilor și protagoniștilor! Felicitări speciale doamnei Doina Roșca, Director al Centrului Cultural „Ionel Perlea”, care a pus mult suflet în realizarea acestei seri, precum și în „scoaterea la lumină” a casei memoriale a ilustrului muzician. După cum s-a afirmat de către vorbitori, se dorește ca, pe viitor, să aibă loc și alte serate cel puțin la același nivel calitativ al actului artistic. Ceea ce ne dorim și noi și sperăm că se va realiza!
A doua zi, în data de 31 octombrie 2013, a avut loc închiderea oficială a Salonului anual de carte, un maraton literar care a durat, ca de obicei, pe tot parcursul lunii octombrie, manifestare ce are loc anual, fiind organizată de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița. În deschidere, a vorbit doamna Mihaela Racovițeanu, Director al Bibliotecii Județene, care a intervenit și pe parcurs pentru prezentarea invitaților și cărților care s-au lansat. Din partea Consiliului Județean au fost prezenți domnii Adrian Ionescu și Ștefan Mușoiu, care au avut scurte alocuțiuni prin care au felicitat scriitorii și oamenii de cultură, asigurându-i totodată de sprijinul domniilor lor. Așteptăm cu interes faptele care vor susține elevatele discursuri. Au fost prezenți cu lansare de carte următorii: Scriitorul Petru Botezatu, din Cahul, R. Moldova, care a transmis celor prezenți îmbrățișările frățești ale celor de peste Prut și a lansat cartea „Eu, la plural”. O carte despre deportații din Bărăgan s-a bucurat de prezentarea domnului Ilie Cioacă. Domnul bibliotecar al comunei Maia a prezentat „Retrăiri istorice în veacul al XXI-lea”, carte editată de primăria Maia, în care au fost sintetizate lucrările sesiunii de comunicări științifice care a avut loc anul trecut la Maia. Doamna Lili Balcan a ținut un scurt discurs referitor la cartea sa, apărută anul acesta la editura „Helis”: „Momente din viața oamenilor simpli de provincie, de ieri și de azi”. Ilie Comănița a încântat asistența cu sonete din cartea „Invazie de fluturi” (Editura „Helis”, 2013); și pentru că cineva l-a agasat cu întrebarea „Cine-i muza?”, a dat răspunsul tot printr-un sonet, intitulat chiar „Muza”, prin care concluzionează că... „muza-i muză!” Întrucât această întrebare se adresează destul de frecvent celor care scriu, e bine să se înțeleagă odată pentru totdeauna că întrebarea e demnă de tabloidele de prost gust care ne-au invadat existența, dar în niciun caz de literatură. Poeții nu-și divulgă muza (presupunând că știu chiar ei cine este!) nu din motivele pentru care ziariștii nu-și divulgă anumite surse (pentru a le proteja), ci pentru că în jurul oricărui act creator, poetic trebuie să existe o undă de mister care nu trebuie stricat cu niciun chip de aceia care insistă să intre cu bocancii plini de noroi în poezie. Nedivulgând muza, poetul protejează însăși Poezia! În plus, ce treabă ar mai avea posteritatea, dacă i s-ar da totul pe tavă? Istoricii literari cum și-ar mai câștiga pâinea, dacă totul ar fi trecut dinainte într-un proces verbal de... predare-primire a muzei? Așadar, stimați curioși, să nu mai confundăm literatura (care e Artă!) cu rialitișourili de la tembelizor. Alexandru Bulandra a vorbit despre cartea sa „Iov, Socrate și Divinitatea”. Cine-i muza, domnule Bulandra? S-ar zice că ați avut... trei? Pr. Lucian Scărlătescu din Urziceni a prezentat trei monografii realizate de sfinția sa. În monografia localității Fierbinții de Jos, Părintele menționează un fapt demn de istorie literară, anume că pentru nuvela „Întâlnirea din pământuri”, scriitorul Marin Preda s-a inspirat din Fierbinții de Jos (fapt neconsemnat nicăieri altundeva, după afirmația Părintelui Scărlătescu). Cel mai așteptat moment al zilei a fost lansarea antologiei „Scriitori din Zodia Helis”, autor prof. Titi Damian, apărută anul acesta (adică scoasă de două zile de la tipar, cu eforturi pe care numai Gheorghe Dobre le cunoaște, în ce privește tipărirea și obținerea de fonduri), la editura „Helis”. Conform afirmațiilor scriitorului Gheorghe Dobre, această carte se constituie ca o piatră de hotar după 10 ani de „Helis”, o carte de grup, realizată și îngrijită de minuțiosul și perfecționistul profesor și scriitor Titi Damian. Cronologic, cartea acoperă 36 de ani (1977 – 2013) și conține peste patruzeci de autori, cei mai mulți dintre ei „în plină viteză creatoare”. Doamna Racovițeanu a făcut gestul lăudabil de a da citire tuturor numelor cuprinse în carte și se cuvine a-i aminti și aici, în ordinea apariției (alfabetică): Aurel Anghel, Lili Balcan, Petru Botezatu, Adrian Bucurescu, Alexandru Bulandra, Costel Bunoaica, Florin Ciocea, Șerban Codrin, Ilie Comănița, Florentina Loredana Dalian, Titi Damian, Gheorghe Dobre, Dan Elias, Ștefan Grigorescu, Ioan Man, Augustin Mocanu, Ioan Neșu, George Theodor Popescu, Ion Roșioru, Grigore Spermezan, Marius Stan, Nicolae Stan, Marian Ștefan, Nicolae Teoharie, Ion Văduva, Florian Abel, Vitalie Buzu, Laurențiu Dan, Victor Nicolae, Valeriu Stoica, Ion Ianole, Anghel Macedon, Ioan Vlasia (ultimii trei, cuprinși la capitolul „In memoriam”), dar și unii dintre autorii fostului cenaclu „Dor fără sațiu” de la Urziceni. Despre carte a vorbit cu entuziasm și scriitorul bucureștean Florentin Popescu, redactorul șef al revistei „Bucureștiul literar și artistic”, care a menționat printre altele importanța funcțiilor multiple pe care le îndeplinește aceast volum, anume: monografie, studiu critic, istorie literară, instrument de lucru. Antologatorul Titi Damian, după o introducere în care a evocat începuturile sale ca tânăr profesor de limba și literatura română în Munteni-Buzău, Ialomița, continuând cu amintirile legate de cenaclul „Dor fără sațiu”, a mărturisit că, pentru realizarea acestei antologii, au fost necesari 2-3 ani de muncă asiduă, în care a citit peste 6.000 de pagini, a fișat, a selectat etc. și a adus mulțumiri soției sale, doamna Victoria Damian, care l-a susținut (și) prin realizarea culegerii computerizate și a adresat felicitări doamnei Veronica Panțuru, cea care s-a ocupat de tehnoredactare. Domnul Damian a mai spus că, prin această carte, realizată intenționat în stil didactic, putând fi utilizată și ca manual, a dorit să ofere cititorului un alt model de lectură, având ca unic criteriu de selecție criteriul estetic. Vorbind despre carte, poetul Șerban Codrin a afirmat că „Helis” nu e doar o revistă, o editură sau o asociație, ci a devenit de-a dreptul o instituție de care, dacă suntem sinceri, nu se mai poate face abstracție și că prin această carte a fost adus un omagiu literaturii române. Cartea va fi distribuită bibliotecilor mari din țară, dar și celor școlare din județul Ialomița. La momentul... dăruiri, Gheorghe Dobre a oferit lui Petru Botezatu, venit special pentru eveniment din Basarabia, 10 exemplare din antologie, pentru bibliotecile din „țara vecină” în care încă mai avem nevoie de pașaport ca să punem piciorul, iar Marian Ștefan, venit numai de la București, după ce a afirmat cu franchețea-i obișnuită: „Am venit că mă trăgea ața. Eu tot plec spre dumneavostră de două săptămâni de zile”, a oferit Bibliotecii județene două cărți: o teză de doctorat a doamnei Nadia Manea și o carte despre București a academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici. Momentul poetic din final a fost asigurat de invitatul Petru Botezatu, care a citit poezii superbe din cartea sa: „Eu, la plural”. Discuțiile au continuat în cadru neoficial, la masă și cafea. Felicitări truditoarelor de la biblioteca județeană, doamnele bibliotecare conduse de ing. Mihaela Racovițeanu, pentru acest eveniment care, de fapt, reprezintă un omagiu adus cărții, scriitorilor și tuturor iubitorilor de lectură! Și pentru că, recitind articolul, stilul îmi pare sec și apropiat de cel jurnalistic, nu mă lasă inima să nu strecor și un pic de poezie (că de ea vorbirăm!), măcar în final; însă nu înainte de a adresa și eu îndemnul, parafrazându-l pe Ion Heliade Rădulescu („Scrieți, băieți, scrieți, orice, numai scrieți!”): Citiți, băieți, citiți! "O carte-mi ține-ades tovărășie Și-a mai rămas pe rândurile ei, Ca pulberea de soare străvezie, Lumina unui gând din ochii tăi. Stau astfel vremea fără s-o mai număr; Mă-nșală visul bun și mă gândesc Că-mi urmărești lectura peste umăr, Și, dacă taci, e pentru că citesc." (Magda Isanos) |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate