Istoria unei invenții create de un român


Traian Balaban, născut la 24 august 1917 – Focșani, cel mai mic dintre cei 5 frați (Constantin, Dumitru, Nicolae și Gheorghe) – alintați : Lică, Titi, Nicu și Gogu, toți absolvenți ai Liceului „Unirea” din Focșani.
Tatăl, Petrea Balaban, aromân, emigrant din Macedonia și mama Safta vrânceanca din Soveja.
Traian Balaban, după absolvirea liceului „Unirea”, lucrează ca desenator la fabrica de avioane 1937-1938 de la IAR Brașov.
În Brașov cunoaște și devine bun prieten cu un tânăr american George Boieriu care îl susține financiar să realizeze practic în anul 1938, o invenție deosebită la acea vreme – Telefonul Robot.
Invenția a fost publicată în „Ziarul științelor și călătoriilor” Nr. 12 din martie 1938 – v. colecția „Reviste vechi” – Biblioteca Națională – pg. 189, sub titlul „Telefonul Robot”, o invenție românească grație căreia orice convorbire telefonică se poate înregistra la domiciliu și reda apoi în întregime”.
Descrierea invenției:
Telefonul robot este un ansamblu de 2 unități distincte: un aparat telefonic cu disc obișnuit legat la centrala telefonică și un dispozitiv automat, robotul propriu-zis montat pe o platformă împreună cu telefonul dar nelegat fizic de acesta.
Precizare: Societatea de telefoane nu permitea legarea niciunui dispozitiv de circuitele fizice, linia telefonică, acesta fiind principalul motiv al creerii sub această formă a invenției.
Robotul, la rândul lui, se compune din două părți: una electromotrice activată de un electromotor și una electrică, unitatea de înregistrare – redare a convorbirilor pe suport magnetic – fir de oțel cu un aparat Mnemofon Dr. Stiehlle de proveniență germană, sistemul de înregistrare – redare pe bandă magnetică nefiind perfecționat la acea vreme.
Funcționarea:
Electromotorul robotului pornește la sesizarea acustică a celui de la 5-lea apel sonor al telefonului și un mecanism complex de pârghii ridică microreceptorul telefonului și îl așează pe două cupe al dispozitivului. Greutatea microreceptorului stabilește un contact care oprește electromotorul, pornește unitatea de înregistrare și pune în funcțiune un gong al cărui sunet este transmis celui ce a apelat, prin cupa microfonului, înștiințând în acest fel că poate lăsa mesajul destinatarului, care nu a răspuns sau nu este prezent, dacă cel ce a apelat cunoaște această convenție. Capacitatea de înregistrarea este de 30 de minute și afișată mecanic de un indicator.
La terminarea mesajului, lipsa semnalului în cupa receptoare mai mult de 10 secunde, declanșează operația inversă.
Electromotorul pornește și repune în furca telefonului receptorul și revine în poziția inițială pregătit pentru un nou apel.
Când posesorul acestui dispozitiv robot observă indicatorul mecanic al rulării firului magnetic, indicând înregistrări, se procedează la derularea firului la început, va trece unitatea în regim de redare și va asculta mesajele înregistrate, separate de sunetul gongului înregistrat.
O altă posibilitate a robotului este prezent și dorește să comunice de la distanță, având brațele libere sau pentru a interveni sau asculta convorbirea și de alte persoane prezente, gen „teleconferință”.

Revendicări
- Denumirea apărută pentru prima dată de TELEFON ROBOT
- Numărarea apelurilor și declanșarea automată a dispozitivuluui
- Înregistrarea și redarea magnetică a mesajelor telefonice
- Închiderea automată în lipsa semnalului
- Posibilitatea comutării de convorbirea telefonică la „distanță!

Un tânăr român la 21 de ani realizează pentru prima dată robotul telefonic, ulterior perfecționat, păstrând revendicările inițiale și răspândit astăzi în toată lumea.
Din păcate invenția nu a fost brevetată, in arhiva OSIM nu au fost gasite informații privind invenția lui Traian Balaban.

Cele de mai sus au fost relatate de fiul inventatorului, ing. Balaban Traian – Niculae-in 05.01.2011. Cu acest prilej mi-a arătat si revista pomenită mai sus, in care era descrisă invenția inclusiv schema aparatului. Viața inventatorului Balaban Traian cuprinde multe peripeții. Poate că într-o zi mă încumet să v-o prezint.