poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 988 .



S-a întâlnit cu zâna
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [canna_fleur ]

2009-08-10  |     | 



Ai amuțit când ai vazut zâna venind.

Ti se părea că nu mai e lumea ta
Căci auzeai clinchet de clopoței
pe sub frăguțe și stejari.
In sinea ta credeai, nemernic muritor,
C-ai să-i reziști magiei din priviri.
Atâta timp te-a așteptat
Că vocea aproape ți-a uitat
nici gândul n-a ajuns deșertul ce-ai lăsat în ea.

Ești mut
Si amețit cazi pe-un pat de iarbă
Si-n cap ți se învârt rupturi de filme vechi.
Iți amintești prea bine rugile la care tu râdeai
Si nici acum nu îți explici, de ce egoist te-ndepărtai.

O iubești acum și știi, chiar mai mult ca deunăzi
Când tânăr și necugetat o lăsai mereu să cadă
Când egoist și mândru ca un soare, uitai că ea e zâna.
Ai uitat, atunci pesemne, vraja gândului de puritate
Si-gnorai ca un prost sufletul de lângă tine.

Acum, stai speriat, întins pe iarbă
Si te rogi ca ea să nu te vadă
Să te poți ascunde-n nori sub soare
Si ca ea să treacă peste tine alene ca o floare

Stai ș-asculți tălpile-i ce sărută iarba
Si-ți amintești ca un neghiob, abia acum
Ritmul inimii ei, melodia ce ți-o închina cu dor
Si te vezi pe tine, un patetic muritor,
trist, sărac și limitat
Refuzând tărâmul unui Oberon.

Ea e zâna ce-ai târât-o-n material,
Ca un prost, pe drum i-ai sfâșiat veștmintele
și i-ai rupt aripile.
I-ai smuls florile din păr si candoarea din privire.
I-ai cerut să uite pădurea, magia, libertatea
Si-ai pus tu să fie ea legată
de pământ și nici măcar cu tine.
Dar zâna nu a plâns, nu te-a blestemat
A tăcut, a suferit și totuși atât de mult te-a iubit.





.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!