Motto:
„Păcat de poezie care e superbă...”
Marian Vasile



ridic un vers și vreau să dau în tine
tu ești mai harnic ai adunat un munte
nici nu mă vezi de verbul greu din ochi
trecând pe curcubeul-pod cu raze frânte

versuri s-au scris și versuri s-or mai scrie
chiar eu chiar tu s-o întâmpla să fim poeții
dar eu sunt liber scriu pe cerul minții
tu scrii precum ocnașii scrijelind pereții

nu orice peșteră ascunde-n pântec adevăr
picturile rupestre sunt trecere nu Artă
„păcat de trecere” vei fi tentat să spui
și-n loc să scrii vei mai culege-o piatră

dar tot e bine când vei fi bătrân
și ca și-acum schilav și fără minte
în jurul tău va fi morman de adevăr
în tine-o ură hilară și cuminte