poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-04 | |
Ai grijă cum calci, pe jos e inima mea
Așteaptă să mi-o adun prima dată, Am vrut să-ți fie drumul moale Și n-am știut cu ce să umplu gropile.. Decât cu o inimă mare. Rănește-te așadar! Mâna nu vrea să scrie Decât: te iubesc, te iubesc, te iubesc Într-un șir fără capăt, lung și frumos Ce vreau să-l fac un șirag de mărgele Cu ele la gât, goală, să te întind pe cruce! Suferă tu femeie! Coroana de țepi ți-o apăs peste ochi, Cuiul sărutat să-l simți în măduva osului Pielea fină s-o zgârii cu poftă Poate ai observat că mi-am ascuțit unghiile lungi.. Dă-mi sângele tău, să mă spăl de iubire! Dă-mi tot ce ai că de nu,’ți dau eu totul! Ești toată credința mea Și te vreau răstigintă Chiar daca nu știu ce fac! Cine te-a cumpărat pe-o impresie greșită? Și de ce mergi să dormi în alt pat? Sânii tăi sunt pofta de viață Cerceilor le-aș ridica ode Iar buclele mă liniștesc frumos către cer A răstigini e omenește, să nu uităm dar Îmi rezerv dreptul de a-ți lua înapoi Sângele ți l-am făcut mai cald și mai roșu Varsă-l tot! Vreau să-l beau ca pe vin la masa de seară! Ochilor le-am dat putere și căutare adâncă În spini bagă-i adânc! Pielea ți-e mai moale de la atâtea mângâieri Își va pierde frăgezimea sub unghii! Ai zâmbit exagerat în ultimul timp Îți voi tăia buzele cu-n cuțit ruginit! Dar mai adânc vreau să-ți nimicesc dorința Vreau să-ți calc în picioare gândurile Să mă rog trupului tău, mistuit încet. Nu înțelegi că pentru mine ești idol? Și idolii n-au voie să greșească Dacă mă iubești mori acum! Nu mai plânge tristă pe cruce Vei învia după o vreme Ridicându-ne împreună la cer Adormi încet, îți cânt o muzică lină Te iert de tot ce n-a fost pe placul meu În timpul trăit sub legile mele Chiar și pe idol l-am retușat cu mâna mea Să-nchidem deci cercul Și să-mplinim profeția Am obosit să tot scriu viitorul Să vreau, să sper, să iubesc și să cer.. Cine sunt eu, să pot face toate aceste? Te las sus pe cruce, să te gândești la ce-am spus De acolo vezi mai repede răsăritul soarelui Eu mă duc sa-l vad singur, eu l-am apus Să-mi culeg inima lăsată pe drum O s-o dau fără bani, fără voie și legi, Fără idoli și cruci făr’ să vreau să-nțelegi.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate