Navighez pe sub umbrele tale
Încercând să aflu lumina.
Mi-e sete, beau marea, apă cu sare...
Și imi e și mai sete de tine.

Ridic ancora spre altă lumină
Căci întunericul deja m-a orbit.
Marea mă îndeamnă spre S, vântul spre N,
Eu tot înot către tine.

Am terminat romul,
Înghit cu noduri rămășițele de apa sărată.
Sarea rămâne undeva la mijloc,
La jumătatea drumului între mine si tine.

Am băut un sfert din mare
Iar ea secătuita și furioasă
Mă aruncă la mal.
Îmi sângerează buzele, ochii
Și nu știu cum în drum spre tine
Am devenit pirat...