în sfârșit indicatorul arată roșu la vise
cred că găsesc oaza aceea acum și mai atractivă decât prima dată
urmez lecțiile omului pe care l-am iubit
spun la timpul trecut
ajută
avea el ce avea cu oglinzile
eu le spărgeam întotdeauna denaturau sângele
uneori mă vizitau halucinații hazlii coarne luxuriante
încornorato îmi ziceam să nu creadă el că îți pasă
călătoream de-a lungul ploilor
alteori mă vedeam cu pădurea pe cap
motiv exotic realizam incitată
e blonda se vor minuna arheologii saharei
derutați
de parcă s-ar fi pornit din loc dunele
și nu au anuțat încă la știri
de parcă ar fi văzut vreun delfin supraviețuitor pe acolo
de pe când abia se inventase marea
se vor încrunta anunțându-și pauza de masă
dezvoltam subiectul până când îmi muream de milă
nu se știe nu se știe dacă le țin și de foame țigările
răsucite ad hoc
tocmai din papirusul pe care am semnat eu cu suflarea
ei dar au fost și timpuri care trebuiau să treacă
să se așeze durerile mai comod în inimi
să își pună și centurile de siguranță
să ne privească frumos cu seninătate să le credem
că se vor incinerate
să le construim piramide să le zicem energii superioare
să ieșim din toate simbolurile
încet încet încet
pe vârfuri
și să lăsăm deschise ușile de la intrarea principală

09.08.04