E mult de cand n-am mai spus ,,te iubesc".

Intorc brusc capul si ochi staini ma privesc
Ma simt transparenta, pierduta-ntr-un banal firesc
Incurajat de zilnica intrebare ,,Ce faci?"
E-o lume in care din pacate, nu ma regasesc.

E mult de cand n-am mai spus ,,te iubesc".
Ma sperie strigatul din mine
Si dorinta lui navalnica de a se implini.
A cui e sufletul gol din mine ? Pe cine am gazduit?

Un pas al meu si altul tot al meu
Pe drum doar pasii mei:
pe urma lor ma duc
Pe urma lor ma-ntorc.
Ma regasesc in ei si-atat
Nu cresc cu nimic.
Mai adaug pe ici pe colo
un gand, un vis, o figura
Peisaju-i complet: natura moarta.