|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
￭ Luna se ascunde și se face frig
￭ în tot acest timp fulgere de neon asortate cu vestele reflectorizante pe cerul patriei
￭ Gabriel
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Cronică externă 
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Robert Coravu [nirolf ]
2003-04-04
| |
Ochii bolnavi ai străzii văd doar oameni de hârtie,
sângele și nu moartea, piesa fără actori.
Nu știam că și mie îmi pot crește o mie de pleoape,
că buzele mele vor învăța să vorbească singure.
Nu știam că va fi atât de greu să mă dau uitării,
să-mi tac adevărurile și să ascult.
De-atâtea ori m-am trezit întrebându-mă chiar și ce culoare au vorbele ei, de-atâtea ori am auzit-o pentru prima oară.
De-atâtea ori ochii mei bolnavi îmi văd sângele
și nu moartea.
 |
|
|
|
