Ma gadile-n talpa dorul de duca,
Aripa-mi tresare de-acelasi fior
Sub pleoape revad, parfumata naluca
Salcamii din coasta, de care mi-e dor.

Mai vad nucul mare, cu coama rotunda
Si nucii cei noi, langa poarta strajeri,
Acolo-i si parul, cadelnita blanda,
Cu frunzele-i mici, ca secunda de ieri.

La mijloc se numara-n randuri porumbul,
O pasnica-armata de galbeni stiuleti.
Mai sus merii tineri rosindu-si colindul,
La vale, pruni palizi isi plang batraneti.

In jurul a toate, imi par ca danseaza
Acatii, de care mereu imi e dor,
Parfumul lor proaspat ma uita ca-s treaza
Si-mi mangaie narile, ametitor.

Acolo, acasa, sunt toate acestea.
Mai sunt inca multe. Adesea le vad
Cu ochii inchisi, pastrandu-le zestrea.
in sufletul meu nu e loc de prapad.