poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-04-09 | |
din aceeași ură care privea din mama, într-o deschizătură a dealului
săpasem o groapă în care să pun tot ce o supără. simțeam în fiecare dimineață cum împărțim ura ca pe-o pâine prea mare iar ochii noștri de animal îmblânzeau acest obraz frumos mă lăsa să aștept să crească bobocii florilor din frunzele care ne mâncau grădina. pe ascuns, le retezam cu un zâmbet de care oamenii fugeau, puneau mâna la ochi și-și străpungeau trupurile ce mai păstrau un freamăt vegetal. osia simțurilor ce se întăresc în noi vine din flori, îmi spunea o voce a mamei dar eu cum să înțeleg graiul săpat pe fața ei? atunci spuneam foarte rar mamă, mi s-a părut chiar că uit să rostesc, mă rostogoleam prin petalele moi, prin mirosul narcotic al clorofilei revărsate chiar dacă mânia ei se îndrepta spre mine ca un semn blând n-am știut de ce nu-mi vorbea când tăiam flori, nici de ce întorcea ochii de fiecare dată când vedea semnul morții lor pe trup mi-a lăsat doar puterea ei de a înflori când nu te aștepți privești un loc sau un om care nu ți-a spus niciodată nimic și din el cresc lujeri apoi pumnii misterioși ai florilor
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate