poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-26 | |
zoom out
niște zile fum. multe voci. îi mângâi chelia lui cosmin. mă ghemuiesc lângă livia. ea vorbește desenează animale ciudate în aer, trupuri de femei, trupuri de bărbați, ea se desprinde plutește, plutește ia tot aerul se mișcă din palme îi cresc flori. livia are flori. multe flori livia se așază lângă mine. ridică florile din apă și bea până la capăt. cel mai seducător gest pe ziua de azi. text ieftin oricât încerc să beau apa florilor nu voi fi. aș mânca brânza câinelui, dar nu am câine. cosmin se înghesuie în mine. eu râd. mă simt ca un copil de crescut. zoom in trecerea despre mine adun cuvinte. nu mă regăsesc în nimic. pe vremea asta ar fi trebuit să crap ca un pepene zemos, să urlu din mine să iasă țipând viața. îngrozită. terifiată. să îmi tremure mâinile tu să îmi zâmbești. dar eu târâi după mine o moarte, mi se cojește pielea carnea mea e arsă carnea mea goală carnea mea e cumplită. am acoperit toate oglinzile. mă înec. apă îmi acoperă țipătul. doar asta repet. până plămânii se vor umple și tu mă vei vedea plutind la mijlocul râului. flash facem dragoste facem dragoste facem dragoste scăpărăm o lumină curge în mine mă sfințește muști îți lingi sângele meu de pe buze apoi lumina se prelinge ne privește de pe partea cealaltă a ferestrei rămânem ca două stafide fără zeamă fără viață fără nimic dar parcă asta ar conta numele meu ești tu. tu care nu m-ai aflat. am cântat am plâns am zbierat m-am lovit de ziduri am căzut am zăcut inertă goală ca o fantomă ce nu mai are casa de bântuit tu te plimbi în mine cu mâinile tale cu degetele tale porți pe buze numele meu săruți pe oricine ca un prizonier de război șobolanul din lagăr. îmi îndes mâna pe gât până în pântec. o moarte și încă o moarte. sângele mi se prelinge pe picioare. nu mă mai ridic. nu mă mai ridic
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate