Facă-se Voia Ta!



Doar după voia Ta, în dinții fiarei

Un pui de om sfârșește, și e bine,

Doar după voia-Þi, ne-închinăm tiarei

Celor ce ne conduc înspre ruine –



Doar după voia Ta, noi, păcătoșii,

Ne hăcuim, și Te furăm, în pripă,

De-am fost ieri albi, și astăzi suntem roșii,

Deșertăciune-Þi suntem, și risipă –



Doar după voia Ta, se surpă munții,

Și după voia Ta, ridică marea,

Doar după voia-Þi, din sudoarea frunții,

Și-a palmelor, ne tot croim cărarea –



Doar după voia Ta, suntem mâncare

La cei care ne pasc - suntem mâncați

De un Duh rău ce nu are hotare -

Doar după voia-Þi, suntem fii, și tați –



Doar după voia-Þi suntem prunci, și mame,

Neputincioși, sau neîndurători,

Doar după voia Ta, cerșim în vame

Iertarea de umili neștiutori –



Doar după voia Ta, nu ni-e rușine,

Nici frică, doar cădem atât de slabi,

Și moartea ni-e, din voia Ta, un bine,

De-am fost ieri roșii, și-astăzi suntem albi