poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-01-06 | |
mă țin de mână prietenește
cu cel care pleacă la capătul asfințitului de nisip încrucișându-mi brațele unul peste celălalt singurătatea nu-i decât o lampă cu abajur precum oazele în care lumina descrește treptat desenând umbre pe pielea unei cămile în care deșertul apropie și mai mult cerul așezându-l călăuză în nopțile fără stele printre caravanele somnului cu grijă pășesc în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh îi spun războinicului ce mă urmărește în vis cineva vrea să ștergă urmele poate chiar tu nu te mai chinui să-mi ucizi umbra singurătatea e arta pe care o stăpânesc cel mai bine inutil să tragi spada pentru a tăia apa precum o limbă șerpuind printre cactuși ea va continua infailibil să curgă vorbind niciodată repetându-se din ea îmi vine tristețea și tot din ea bucuria speranța sau deznădejdea din ea nașterea și zămislirea cuvintelor ca un mir zorii îmi ung pânzele cortului acoperindu-mă într-o cămașă albă de in cu încă o dimineață spre adâncul din mine pășesc
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate