piatra are ceva de spus ierbii
in limbajul universal al tacerilor mele crepusculare
o singura iedera stie misterul diferentei
dintre o jumatate inaltare si o jumatate nezbor
e ca si cum un ochi intredeschis accepta lumina
doar dupa ce s-a obisnuit cu starea de a fi
a lucrului dinainte stabilit niciodata intuit
mereu des tainuit
caut cu privirea o parte din cer si cerul ma urmareste cu o parte dintr-un imanent ochi
nimic nu las intamplarilor sa-mi deschida sufletul
dinspre interior nici chiar rosului inimii
o singura piatra imi stie tribulatiile ierbii
cu fiecare faza a lunii
dintre doua mirari scot mereu maximum de impresii colosale
despre rostiri necuvantate si linisti netacute
fac salturi dupa salturi peste pietre peste stanci
peste munti peste nori
cuvintele mele se prefac in lut in rau in suflu in fulger
o dimensiune peste o alta dimensiune
un zbor peste un alt zbor o inima peste alte inimi
ma impresoara ca pe o iedera si-mi sufoca jugulara
aflu misterul inaltarii pe jumatate sumare pe jumatate complexe
undeva intre granita invizibila dintre suflet si gand
dintre inima si idee dintre eu si sine dintre noi
piatra iedera om inger
si asa mai departe
pana la o altfel de entitate
situata intre pamant si cer