mi-e lehamite de cel care ar putea face din viața mea o poezie cuminte și originală
vreau să mă repet pentru că eu sunt același în fiecare dimineață când mă trezesc

lampa mea cu gaz are și radio,
lipită cu biadeziv de intestin
mă simt îmbalonat de la iubire
(eram pe plaja de nudiști
îmi întăream dens lipsa
părului de pe corp)

mi-am vândut calvarul pe ebay
propria inutilitate ascunsă
prin buzunarele de la giacă,
undeva la o terapie de grup
un cerc militar cu ratații orașului
evacuați de propriile destine
dineuri cu pahare de carton înflorat
începusem deja să-mi rod buzele
să-mi pensez genele în toaleta de femei
îmi trăgeam tanga mai sus decât ieri
domnișoară, ați văzut vreodată o (___) de cal?
e groasă, lungă, și se ridică spre paradis
nu
în concluzie, dacă nu ați văzut vreuna
să presupun că nici nu ați gustat așa ceva
nu
îmi dați numărul de telefon să vă sun?
da
am avut impresia că sunteți bărbat
și?
parcă vă doresc mai mult în seara asta

iubirea îmi provoacă doar crampe și gaze
nu, nu vă gândiți că aș putea să vă detest
mi-ar plăcea să mâncăm un falafel împreună
un wurstel (mai mult sau mai puțin gigant)
plutea deasupra orașului. Pe el scria: în-
ghite-mă întreg

ne-am făcut treaba vreo câteva ore
ca și cum noi am fi inventat sexul
fără profilactice, fără vreun interes
dimineața s-a pleoștit ca un piure
m-am trezit și m-am alungat singur
undeva în alt cartier să-mi fac un duș

nu mai eram naturaliști
el doar un militar tâmp
eu colorantul chimic
din reveriile celor
care visează
monocrom