eu sunt actorul
nechemat la bis,
urat si prost
si cu toate fara,
cersind mereu un gram
de adevar
amestecat cu gem
din petale rosii.

iubeste-ma abia acum
straine,
cand mic imi e cuvantul
iar glasul meu
prea sters,
murdar de infrigurarea
de a striga
“prezent !”

eu sunt –o stii si tu
dar taci-
clovnul ce a uitat
sa-si stearga
din masca sa pictata
pe obraz,
o ciudatenie
de lacrima .

iar azi, ma risc sa-ti dau
aceasta masca colorata
sa poti sa razi,
sa canti ,
sa speri
si, dincolo de toate,
sa ai curajul
de a suferi
in soapta….