poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-08 | |
Mai cade încă toamna în frunzele aprinse
Stingându-le în ape de zbor către abis Prin vântul ce îneacă iubiri mereu mai stinse Și confundate-n somnuri cu străluciri de vis Mai cade încă ploaia prin pietrele prea grele Topindu-le în picuri ce poartă-n ei un cer Doar sufletul mai cere luceferi în mărgele Mai multe ploi albastre, alt cer, mai efemer Mai urcă încă noaptea prin ramuri, printre nori Sălbăticind zenitul, eliberându-i spectrul Contorsionând arama din inimi - antici sori, Prin ochi sculptați din lună îmbujorând efectul Mai urcă și mai cade, din când în când, o frunză Pe vântul mereu darnic, mereu vămuitor Și toamna mereu cade, vremelnic să ascunză Că lumea-i trecătoare, că omu-i muritor.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate