Mi-e teamă că într-o zi mă voi întâlni cu toate femeile cărora pe degetul inelar le-am pus emoționat aceeași verighetă
De vină mi-am spus e bijutierul el măsoară în aur și în argint toată dragostea celor vii

Priviți și dumneavoastră toamna aceasta ca pe o femeie și spuneți-mi pe cuvânt de onoare că nu vă pasă că aveți datorii la stat că dobânzile de la casa de amanet sunt prea mari că benzina e proastă și că hotelul cel mai bun nu a fost construit din banii guvernului

cine să vă creadă
doar fiecare are pe cineva sus-pus

nu-i așa?

Și încă ceva
Dacă ajungi înaintea mea la fântâna aceea aruncă în ea un bănuț
Numai așa o să cred că verigheta nu ți se potrivește

Și-atunci înseamnă că drumul nu a fost în zadar