poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-12 | | Înscris în bibliotecă de Andreea Cristina Șarba
Cea mai mîndră zi, cel mai mîndru ceas,
Inima-mi veștedă le-a cunoscut: De-avînt și de mărire visu-mi treaz, O știu, a trecut! Ce-avînt, am zis? Da! Îmi închipui, Dar de mult timp s-a dus pe veci! S-a dus și tinerețea mea, și chipu-i; Ci, ducă-se deci! Și tu, mărire, ce mai am cu tine? Alt cuget are-acum de moștenit Veninul ce mi l-ai turnat în vine; Suflete-al meu, fii liniștit! Cea mai mîndră zi, cel mai mândru ceas Ce mi-au fost date, le-am avut: Și visul de mărire, visul treaz, O știu, a trecut! Dar dacă visul meu de-avînt și de mărire M-ar îmbia și-acum cu-acel amar Ce-l îndurai atunci, eu ceasul peste fire Nu l-aș petrece iar! Căci pe aripa lui plutea ca o pulbere. Și cînd plecă în zboru-i, căzu de pe ea O esență în stare să spulbere Sufletul ce-l cunoștea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate