poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-24 | |
Cine poate să iubească, fără legi, fără condiții,
Inima s-o dăruiască, iar în schimb nimic să vrea? Numai tu, tătic iubit, ce m-ai părăsit M-ai iubit cum nimeni altul, dar deodată ai obosit. Ai plecat de lângă mine,singură m-ai lăsat Ce să fac? Nu mai ești aici să-mi spui Unde să-mi îndrept pașii,viața cum să o împart? N-am crezut nicicând vreodată, că-ntr-o zi nu vei mai fi, N-am crezut că-ntr-o secundă totul se va prabuși. N-am putut să fiu cu tine când tu la spital erai, Departe eram de țară, tu în suflet mă-nsoțeai Tu mi-ai spus cândva că-ți sunt aer și lumină Ai crezut cu-a mea plecare că viața s-a terminat, De ce dragă scump părinte nu m-ai așteptat să vin Să mă strângi la tine-n brațe, să mă cerți, să mă alinți. Nu găsesc acum cuvinte să arate tot ce simt O iubire trează, vie, ce nicicând nu va muri. Dar sunt tristă, dragul meu tătic Aș vrea să fii lângă mine să mă mângai doar un pic. Acum îmi e dor de tine, iar lacrimile-mi curg Știu că-n gând vei fi cu mine, dar nu îmi e de-ajuns De am greșit vreodată, tătic iubit, tu să mă ierți Și nu uita vreodată - când această lume o voi traversa, Din nou voi fi cu tine, Cu drag, fetița ta!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate