poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-16 | |
Ploua cu frunze de fagi
și în decadența bătăilor de inimi, îmi ascultam nemurirea de dincolo, chemându-mă, zâmbindu-mi… cu lacrimi… Am învățat să mor… Ca nimeni altul am știut să trăiesc… Recunoscând că sunt aici, am refuzat să fiu acolo. Cu lumină… Un tren… ,,-De ce sunt aici?!” Și nimeni n-a vrut să-mi răspundă… ,,de ce? de ce?” -întrebare!… cu moartea… Un compartiment cu draperiile trase… Coridorul… Sunt într-un rapid ce… cu spatele spre viitor mă duce… cu ironie… Stau jumătate în compartiment, iar cealaltă jumătate e afară… rece… căci sparte sunt geamurile ce mă mint și vântul mă îngheață… iar dincolo e cald… Stau între două universuri și ușa ce o am în față stă gata ca să mă lovească, privindu-mă din umbra morții… E vicleană… Aici e cald… aici e rece… și am uitat demult că-mi este frig… În mâna mea îmi șade soarta, ori eu mă plimb în palma ei? Acum o să vă las… Cu ușa vreau să mă strivesc… însă aștept semnalul de alarmă… De ce nu-l trage cineva? Între cald și frig aștept… între afară și înăuntru mă nasc, trăiesc și mor… Acum mă las de tren condus. Pe geam se vede viitorul ce tocmai a trecut…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate