poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-07-10 | |
departe apele tulburi desfigureaza
desenul malurilor in potop de cuvinte fara viata se-ncarca iluzia unui sens fragment din fragmentul necesar devenirii subiectului in obiect o data cu diviziunea larvara a nebuniei intrinseci spiritului atomizat prin cultura in masa a cartofului pe timp de razmerita anii nu se ucid ci se vindeca la lampa istoriei tu si cu mine acum triplul se evidentiaza si actorul chiar daca e biciuit reprezinta doar un binom tertul inclus unii altii se plimba fara sa cada in timp cu palarii se catara pe etajele superioare de-a busilea mananca o felie din timp si cauta o felie mai mare de spatiu “proletari din toate tarile uniti-va” in lupta de clasa cel care se merita nu merita a irumpe gunoiul collectivism individualism elitism categorii aproape de rigoarea inexistentei unui subiect pur pentru o palma s-au stins lumini si s-au aprins ruguri tu Doamne daca esti printre noi cei care nu mai cred vor sa te vada iar cei care cred se roaga sa nu-ti uite numele cand ziua devine noapte si inimile nu-si mai vorbesc ci doar trupurile aranjate mechanic la expozitia firii secularizate de prezenta finitului revolutia industriala apologia conflictului indecis nord vs sud est vs vest oameni impotriva omului in intreg universal gand de sfarseala si moarte la ce bun ma intreb categoriile vor sa separe apele compacte si linii intregi ne apar ca segmente in infinit granite construite cu truda de propria sete astazi te-am strans adanc intre brate si ti-am sarutat cuprins de fervoare inima deschisa palmelor mele ca pe o boare proaspata in amalgamul eclectic de petice duhnind rece a mort astazi ti-am privit altfel sanii care imi pareau sub razele diminetii doi porumbei aruncandu-se salbatici sa cuprinda linistea lumii candizi doi apostoli intru Hristos cand securile boante dezgroapa ruina proprie inclusa in denumirea alegorica de om vers peste revers pentru o rememorare a iluziilor totale si discursul prapastiei conduce sufletul haituit dinspre sine cu reala nefiinta cum nici spiritul ordinii nici ratiunea nu pot dezvolta coincidenta duhului perpetuu in oceanul diform al propiei lumi ce se transcende mereu ca finitudine in spatiul etern al ireconciliabilei lumini astazi ti-am inteles mersul sangelui prin brate strigatul scris in carnea ta dezgolita maniei dorintei pomilor de a se auzi tineri sau caruselul nevoilor de tinichea nobila desfatare a micului in macrocosmosul sau iar stralucirile fugare ale stelelor pe retina sinucigasului expus in camera obscura a unui apartament slinos deschid apetitul frumosului pentru evadarea din continutul experiential brut canonizat anii acestia fara miros duc sufletul pe un rollercoaster spre senzatiile absconse ale spiritului dublu oglinda oglinjoara descrie anatomia vulgaritatii mersului biped o data cu potentialul structural dedus din fragmentul opus de realitatea conventiei interpersonale vazut de umbra si sfori roase de soareci pe theatrum mundi homo homini lupus est exilul arhitectului lasa demiurgului potop de idei efemere in evul recent al umanitatii bolnave de scheme materialist dialectice nevazatori din toate tarile uniti-va prezentei hierofane a pseudologosului futurist din lume prezentei chipului tau plin de ura cu fata spre apus sinucigasul imi desconspira vecinul din dreapta alter ego-ul meu cu imaginea sinelui compusa aleator din secvente brute de soareci inotand viu in placenta neagra a liantului alunca spre dreapta cu sange cu sange cu sange din mizeria trupului meu vetust negreala tuturor orizonturilor definibile maine ucise de o alta pasare calatoare pe cand oamenii aplaudau frenetic ultima sinucidere transmisa in prime time luneca temeiurile bunului simt catre zonele obscurelor timpuri dar minutele se scurg siesi sub picaturi calde din sangele varsat in avans de Iisus pentru vecinica cutie a mizeriei socialului postpus liber iluziilor care se simt cu ochiul si se vad cu picioarele de-andoaselea ciclurile istoriei cauta sa refaca inceputul sfarsitului intr-o nonviolenta convietuire redusa mintal la ecuatii diferentiale nediferentiate de nici o relatie intersubiectiv controlabila linistea caselor de beton sfasie imponderabila tacere la ferestre feti frumosi transgresand starile de nevroza ale unei legume dezleaga imberbi misterul vietii la un teleshopping inofensiv cu o domnisoara alergand libera pe loc de ordinea etica a lumii fascinanta prin diversiunea cuvintelor rostite pentru linistea oamenilor la doar noua sute nouazeci si noua de trepte de mantuirea sufletului la doar noua sute nouazeci si noua de ori cate noua sute nouazeci si noua de trepte de inima Domnului cufundata in Soare …………………………………………………… unii ar iubi steaua in flacari cu privirile fixe intoarse spre radacinile memoriei nici o speranta nu se intrevede insa omul mort desi trece zilelor nu zambeste luminii si ucide pe cei din jur cu tacere vinovata tacere in care isi asculta pietrele cum rostogolesc departe cat mai departe in golul ce-l poarta cu sine furie inchisa in lacrimi aceasta cronica abstracta a unei morti anuntate demult |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate