încercai să-mi furi umbra/ te închipuiai
un mic dumnezeu voiai să fiu
locul tău de îngenunchere/ imperfect
îmi măsurai fiece respirare/ îți spuneam că
după ce mă vei înălța îți vei pierde
degetele în ziduri ți le voi strivi
în cele patru colțuri
de lume nu vei mai despărți de umbră nicio femeie
40 de zile am bântuit temeliile căutând trestia
tremuram/ răsuflarea ta îmi îngheța inima
o să se topească o să țâșnească apa prin carne
din creștet până-n tălpi spuneai din gând până-n inimă/ priveam
liniștea ascultam cum se surpă
în tine
eu.