poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-02-25 | |
Când sunt cu prietena mea lângă mine, gura mi se ummple cu
iubire și plăcere, acum, stau singur cu un caiet în mână și îmi notez gândurile, nici o armonie, doar derapaje pe lângă mine trece o tânără mă uit la ea și nu am cuvinte tânăra se întoarce și vine la mine iar eu caut să exprim ciudățenia într-un singur cuvânt. Ce ați rămas așa? Vreți să știți ce s-a întâmplat? Atunci întrebați-mă! În farfuria din fața mea, ca desert, am o frază pe care mă chinui să o tai cu furculița și cuțitul în bucăți fata din fața mea râde de mine findcă mi-au căzut în afara farfuriei cuvinte rușinat, mă fac că nu o bag în seamă ea continuă să râdă de mine văzând cum mă chinui să tai fraza în bucăți cu o nervozitate ascunsă îi spun: -Aș fi bucuros să văd că reușești să tai tu în locul meu fraza! Continuând să râdă de mine, fata mă roagă să o strâng de mână - Ei, tinere! Spune-mi acum o frază care să îmi placă! Mă uit la ea timid și îi spun: - Pentru mine ești ca o frază nouă. Amândoi râdem în hohote în timp ce barmanul adună de pe masă fărâme de cuvinte din frazele anterioare. Printre boabe de cafea am găsit câteva cuvinte goale, motiv pentru care mă hotărăsc să-mi beau cafeaua la automatul din colțul străzii. Îmi pun sub braț o carte și pornesc în grabă. În urma mea aud pe cineva strigând: "Hei, tinere! Uită-te pe unde mergi!" Pașii mei grăbiți se opresc în fața automatului de cafea mă scotocesc prin buzunare și nu găsesc nici o fisă panicat, bat cu pumnul în automatul de cafea dar acesta refuză să-mi dea cafeaua fără să-i plătesc dintr-o dată, pentru mine, automatul de cafea se transformă într-un monstru caut o soluție să mă calmez, drept pentru care încep să citesc cu voce tare din cartea pe care o aveam la subraț. În timp ce citeam, cineva îmi lasă pe filele cărții două fise ridic ochii să văd cine este din mulțimea de trecători nu-mi dau seama disting însă o fată frumoasă care se îndepărtează bucuros, folosesc una din monezi automatul de cafea se îmbunează și îmi oferă un pahar din plastic cu cafea, însoțit de un cartonaș pe care scrie: "Ești sau nu ești vegetarian?" COPYRIGHT BY PETRE p. BUCINSCHI
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate