poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-09-08 | |
E frumos când poți să uiți,
De tot ce te apasă. Să poți fugi de probleme și teribila angoasă, Dar tu rămâi o pradă ușoară. Umbrele te hăituiesc și în final te înconjoară. Nu vor să tacă și trăncănesc haotic De parcă ai fi pe ultima treaptă a lanțului trofic. E frumos când ai speranțe. Două,trei raze de-o lucire fragmentară, Câteva mici scântei de fericire, De-o specie tot mai rară, Odată dispărute te îneci în amăgire. De parcă vor doar să te tachineze subtil. Te trezești derutat într-un peisaj măzgălit de un nebun abil. E frumos când poți să zâmbești, Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Să nu regreți fiecare secundă pe care o trăiești, Dar asta, o știi bine, nu e și nici nu va fi adevărat, Hah, ce gânduri naive de copil debusolat. Fericirea, ca și tristețea sunt adevăruri universale. Nu le poți refuza nici negocia cu ele. E mai frumos când poți să iubești. Să crezi în cineva cu nerușinare, Incât tot ce ai îi dăruiești. Să fi consumat de-o pasiune arzătoare, Să sfârșești cu arsuri de gradul doi, Intoxicat și hrănit de ființa “noi”. O supradoză de extaz ce te scoate din minți Ce te lasă un aurolac, într-un colț, scrâșnind din dinți.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate