Aprinde-mă în memoria ta
cu scânteia luată de la o stea,
zidește-mă în inima ta
cu iubire și dorința de a mă avea!

Tu ești o minunată floare,
eu sunt polenul purtat de vânt,
întâmpină-mă cu o sărutare,
sădește-mă în suflet cu un cuvânt,
ademenește-mă cu o îmbrățișare
și leagă–mă pe veci cu un jurământ!

Trec nori și fluturi
prin inima mea visătoare,
aud tot felul de cânturi,
când triste, când îmbietoare,

dar tu nu ești încă hotărâtă
și răspunzi cu nepăsare
la așteptarea mea tăcută,
ce freamătă în sufletu-mi cu disperare.