0.
scrâșnete de scaune metalice
sala asta-i imensă
și de bătut multe ore
au început

interese de după-amiezi de duminică
de sărbătorit.


stafii născute din aburi de cafele
și probabil natura de scorpion lucid
îmi țin un gust de glorie amară între dinții strânși
cu tăria credinței că merită osteneala
" m-așteaptă "

3.
ce glorie!
ce gust împuțit
al istorivii de mâine
pentru bucăți de foi plasticate
adoptate de țară ca bancnote
de sute, de mii, de lei
în definitiv ale mele

5.
așa vezi TU


dar scaune scrâșnesc dupa ore și ore
în care stafiile hăituiesc continuu
umbra unui bărbat perfect moral
alte 8 ore de sunete și râsete ieftine
doriți ceva?
' mda-nevastă-mea-s-o șteargă '.
perfect moral.
aburi de cafele
și gust de 'satisfacție'..

în rânjetul cui?
' nevastă-ta plange-n-pumni '
' cine-o ține? '
' alberto! '
' îl sperii și pe Dumnezeu '

4.
cămașa murdară
fum de țigări în haine
jegoase în coș
lumina palidă încă
o fi vreo 6 jumate
ușa-ntredeschisă
papuci joși
kilometri făcuți cu
tăvi și mese
și râsete ieftine
merită doar

2.
efotul depus
de trup
din nou calorii arse
generator de conflict


alberto bețivul o fi dormind pe-acum
și e timp sa schimb
camașa jegoasă cu uniforma școalară

1.
și stafii de aburi de cafele
încolăcesc acum trupul oarecum ușor..

înțelegi?